Potrivit rezultatelor parţiale ale recensământului din octombrie 2011, populația României a scăzut cu peste 2,6 milioane de locuitori, de la ultimul recensământ, care a avut loc în 2002, până astăzi. De la 21.680.974 de persoane, am rămas 19.042.936. În ciuda aceste tendinţe, comunitatea etnicilor italieni s-a mărit. Cetăţenii români care s-au declarat de origine italiană sunt mai mulţi decât acum zece ani, numărul lor fiind aproape dublu.
Deşi pare paradoxală, această situaţie este cât se poate de normală, demonstrând ceea ce „Piazza Romana” şi „Siamo di Nuovo Insieme” au scris în repetate rânduri: dintr-un motiv sau altul, mulţi s-au ferit să îşi declare adevărata etnie la precedentul recemsământ. Mentalitatea s-a schimbat în ultimii ani, datorită unei informări mult mai bune la care a contribuit şi Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT., prin mijloacele sale media. „Campania noastră, prin care îndemnam etnicii italieni să se declare ceea ce sunt, a avut, aşadar, succes. Nu pot decât să le mulţumesc pentru corectitudinea lor şi, de ce nu, pentru curaj”, ne-a declarat deputatul Mircea Grosaru, reprezentantul minorităţii italiene în Parlamentul României.
Istoria se repetă
Rezultatele parţiale ale recensământului de anul trecut arată că minoritatea italiană are reprezentanţi în toate cele 41 de judeţe şi Municipiul Bucureşti. Nu multe minorităţi se pot lăuda cu o astfel de statistică, nici măcar dintre cele numeroase. Răspândirea uniformă pe teritoriul României dă consistenţă comunităţii etnicilor italieni, una cu o istorie foarte bogată. Istoria se împleteşte, însă, cu prezentul. Când spunem prezent ne referim la perioada de după Revoluţia din 1989, în care mulţi italieni au venit în România pentru afaceri. Unii dintre ei s-au stabilit aici şi au format familii mixte, aşa cum se întâmpla în urmă cu 100 de ani. Aşadar, istoria se repetă. Nu numai românii se îndreaptă spre „Cizmă” şi rămân acolo. Migraţia este bidirecţională, chiar dacă, cel puţin pentru moment, România nu este la fel de „atractivă” precum Italia.
Deosebirea majoră între migraţia italienilor de acum 100 de ani şi cea de după Revoluţie constă în profesiile acestora. În jurul anului 1900 a venit în special forţă de muncă.
Cum s-a făcut recensământul
În conformitate cu recomandările internaţionale, nu au făcut obiectul recensământului şi nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populaţie:
♦ cetăţenii străini prezenţi în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale străine în România;
♦ cetăţenii străini prezenţi ocazional în România la momentul critic al recensământului, pentru diverse scopuri : afaceri, turism etc., veniţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni, care nu aveau domiciliul sau reşedinţa în România;
Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale şi nici în centralizatoare următoarele categorii de persoane:
♦ cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, care la
momentul critic al recensământului erau plecaţi cu întreaga familie în străinătate şi
pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor;
♦ persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor
personalului de recensământ (populaţie necontactată).
Pentru stabilirea rezultatelor din această etapă, de prelucrare a datelor, s-a făcut o
estimare provizorie a numărului de locuinţe aflate în această situaţie. O estimare mai corectă a acestuia se va putea realiza numai după prelucrarea informaţiilor din
formularele individuale, pe baza unor metode statistice ştiinţific elaborate în conformitate cu recomandările şi standardele ONU şi UE.
Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din
totalul locuinţelor, adică circa 1 million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc.
Celelalte minorităţi
Potrivit rezultatelor parţiale ale recensământului, în oraşe trăiesc 10,05 milioane de oameni, în timp ce restul de aproape 9 milioane populează mediul rural. Un procentaj de 88,6 la sută s-a declarat de etnie română. Populaţia de etnie maghairă este de 6,5 la sută, în timp ce rromii reprezintă 3,2 la sută din totalul locuitorilor. Alte minorităţi importante sunt: ucraineană (aproximativ 50.000 de persoane), germană (aproximativ 37.000), turcă (aproximativ 28.000), rusă (aproximativ 24.000) şi tătară (aproximativ 20.000).
Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT. anunţă organizarea, la Tulcea, a unei tabere pentru tinerii cu vârsta între 12 şi 18 ani, participanţi activi la acţiunile asociaţiei.
