Cel mai longeviv angajat al Studioului Sahia Film este un etnic italian

Sahia Film a împlinit, la sfârșitul anului trecut, 60 de ani de existență. „La un moment dat, erau sute de angajaţi la Sahia Film, iar acum am ajuns să fim în jur de 30. Nu ne bugetează nimeni, trăim din propriile noastre venituri, dar am convingerea că Studioul nu va muri, aşa cum nu va muri nici România”, declara, pe atunci, directorul Dan Mocănescu Coloros.
Recordul de longevitate ca angajat al Sahia Film îi aparține unui etnic italian, Romeo Chiriac. Acesta se trage din comunitatea de la Greci, din familia Rosa, și a pus pentru prima dată piciorul în studioul cinematografic în anul 1961. În 1999 s-a pensionat, dar a continuat colaborarea, într-o formă sau alta, până în primăvara anului trecut. ”Sunt ultimul mohican de la Sahia, ca salariat”, se mândrește ”nea Romică”, așa cum îi spun tinerii pe care i-a învățat meserie.

Anunțul care i-a schimbat destinul

”Tata era tâmplar. Un foarte bun meșter. De la el am deprins meserie. Am citit într-un ziar că la Studioul Sahia se angajează machetiști, așa că am bătut la poarta lor. M-au ținut într-o perioadă de probă de șase săptămâni la atelierul de întreținere. Acolo erau deja trei meșteri. Nu mi-au dat să fac nimic. Stăteam și citeam Sportul. M-am dus să întreb la cadre cât trebuie să mai stau așa, moment în care și-au dat seama că nici măcar nu exista postul despre care scria în ziar”, își amintește Romeo Chiriac, care atunci  își dorea să fie tâmplar: ”Dintr-o dată, lumea cinematografiei m-a fascinat. Le-am cerut să mă țină. Mi-au spus că e un loc liber la iluminat. Le-am răspuns că nu mă pricep. <Ba da, ești bun>, au insistat. Eu făcusem box, lupte și rugby. Eram atletic, deci tocmai bun să car echipamentele. În scurt timp toți mă voiau în echipa lor. Cu trecerea timpului am ajuns director de imagine și mi-am pus semnătura pe sute de generice ca realizator al imaginii.
Romeo Chiriac este singurul care l-a filmat pe Constantin Noica la domiciliul forțat de la Păltiniș. În 50 de ani de carieră, a colaborat cu profesioniști precum Constantin Vaeni, Nicolae Cabel, Șerban Comănescu, Erich Nussbaum și mulți alții. Este primul regizor de imagine din România care a lucrat cu peliculă Agfa Gevaert, imediat după fuziune.
Sunt multe materialele care l-au emoționat atunci când le-a filmat. Unul, însă, i-a rămas în inimă și nu va avea liniște până nu îi va vedea continuarea: „La Dorna Arini s-a turnat un film după o idee preluată de Șerban Comănescu de la Adrian Păunescu, numit <Întoarcerea la viață>.  O fată orfană a fost adoptată de un bătrân și o bătrână de la munte. Când a venit vremea să se mărite, s-a îndrăgostit de un băiat din vale.  El i-a cerut să se mute cu el, dar ea nu putea să îi părăsească pe bătrânii de care nu avea cine să îngrijească, mai ales că moșneagul era orb. De aici o întreagă serie de frământări sufletești.
Când filmul a fost proiectat și la Dorna Arini, primarul l-a invitat pe Șerban, care nu s-a putut duce și m-a rugat pe mine să îl reprezint. La proiecție au venit bătrânul (bătrâna murise între timp), fata, băiatul (se căsătoriseră totuși) și copilul lor. Bătrânul stătea exact în rândul din fața mea. Aveam mâinile pe umerii lui. Între timp, se găsiseră bani pentru operație și putea să vadă. Când și-a văzut baba și gospodăria de atunci, a izbucnit în plâns și nu s-a mai putut opri minute bune. Apoi, după film, fata o fost mută o oră. Nu se putea opri nici ea din plâns.Acel film trebuie neapărat continuat. Încerc să ajung la Andrei Păunescu sau la Marius Tucă”.

Declarație:
„Sunt jumătate macaronar. Nu mi-e rușine să o spun, așa cum nu mi-a fost rușine, și nici frică, să afirm și pe timpul lui Ceaușescu”. (Romeo Chiriac)

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Nr. 6 martie 2011 și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s